Căutare

Atitudinea împotriva maghiarilor a atins cote comparabile cu antisemitismul în România, a declarat, azi, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, eurodeputatul Laszlo Tokes, apreciind că demonstraţiile pentru autonomia regională sunt combătute ca în timpul „pogromului" din 1990, de la Târgu Mureş. Sursa: Mediafax„În România şi în alte ţări atitudinea împotriva maghiarilor a atins cote comparabile cu antisemitismul şi sentimentul antirom. Pogromul de la Târgu Mureş, din 1990, a fost un astfel de moment, dar sunt şi demonstraţiile pentru autonomia regională, care sunt combătute similar. Trebuie ca în plan european să existe acţiuni concertate împotriva acestor manifestări. Am rugămintea să procedăm nu numai împotriva statelor terţe, ci şi împotriva acţiunilor interne de acest tip", a apreciat Laszlo Tokes în plenul PE.

Tokes, membru al grupului PPE, deşi a demisionat din UDMR, a făcut aceste aprecieri în cadrul unei dezbateri despre „Combaterea mai fermă a rasismului, a xenofobiei şi a infracţiunilor inspirate de ură".
Duminică, 10 martie, la Târgu Mureş a avut loc un miting pentru autonomie, în organizarea Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), la care au participat circa 7.000 de persoane. Cu acest prilej, liderul CNS, Izsak Balazs, a dat citire unei petiţii înaintate guvernului României, prin care se protestează împotriva unei regionalizări care „lezează interesul şi existenţa poporului secuiesc".În plus, documentul îi solicită Guvernului să înceapă de îndată tratative cu „reprezentanţii Ţinutului Secuiesc, care cer autonomia pentru Ţinutul Secuiesc şi libertate pentru poporul secui".
Mai multe demonstraţii pentru autonomia Ţinutului Secuiesc au fost organizate duminică în Ungaria, dar şi în mai multe oraşe europene şi americane.
Chestiunea autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost abordată în cadrul aceleiaşi dezbateri şi de eurodeputatul ungar Lajos Bokros, din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, care şi-a susţinut discursul în limba română. El a vorbit despre unitatea etnică a minorităţii maghiare de-a lungul istoriei, care s-a menţinut şi după ce „Ceauşescu a împărţit-o în trei judeţe" şi s-a consolidat după 1990. 
„Această unitate etnică, organică vor s-o distrugă unii prin crearea unor regiuni noi, reîmpărţind secuimea în alte patru regiuni administrative cu populaţie română absolut majoritară, care ar împinge maghiarii într-o minoritate nesemnficativă. Cer ajutorul dumneavoastră pentru ca acest plan să nu fie realizat, evitând astfel o tensiune interetnică şi interstatală şi multă durere de prisos", a pledat Lajos Bokros în PE, potrivit Agerpres.